Glumă de autobază

Săptămâna trecută eram în magazin și deodată simt o mână pe umăr.

Mă întorc și constat că doamna care dorea să-mi spună ceva, mă confundase de fapt.

În acea clipă mi-am amintit și eu de un episod de la sfârșitul facultății.

Era vară și eram cu o prietenă bună, la Piața Romană. Ieșisem de la Cinema Studio și vedem pe partea de vis-a-vis un băiat care semăna izbitor cu un fost coleg de liceu. Fiind convinsă că e el, îl strig:

-Răzvan! îl strig eu.

Nimic!

-Răzvan! am repetat eu.

Dar degeaba. Tipul nu m-a auzit.

Am traversat strada grăbind pasul și l-am prins după ce a coborât scările la metrou.

Dar în clipa aceea m-am gândit să fac o glumă, specifică mie, ca să-l văd pe Răzvan râzând în hohote, așa cum făceam în liceu.

Îl aveam în față, exact la un pas.

Îi bag mâna în buzunarul de spatele blugului și îi scot portofelul.

Omul simte și se întoarce brusc.

SPLASH!

Nu e Răzvan!! Simt cum mi se face rău și încep să bâigui fără vlagă…

-Nu…. ești Răzvan!

-Cu siguranță NU! spuse tânărul nervos.

-Vai… te rog…vă rog să mă scuzați, v-am confundat.

Simțeam că mă ia cu leșin. Îmi imaginam doar momentul în care omul cheamă poliția.

-M-ai confundat cu mâna în buzunar?

-Am vrut să fac o glumă…pentru că te-am confundat cu un fost coleg și…

-Ți se pare glumă?

Cred că halul în care mă speriasem și faptul că nu mai aveam vlagă l-au făcut să înceapă să se calmeze.

-E o glumă de autobază, dar e doar o glumă. Te rog să mă crezi, îl rog eu.

-Bine, bine, zise el.

Și-a luat portofelul din mâna mea încremenită și a plecat fără să mai scoată o vorbă.

Am rămas așa, nemișcată, câteva secunde bune.

M-a trezit din șoc prietena mea, care asistase la scenă de la câțiva pași depărtare.

-Ești nebună! Puteai să ajungi la poliție? Ce-a fost în capul tău?

-Cred că nimic. Doar glume proaste.

Ne-am plimbat, fără să vorbim o bună perioadă de timp. Mă simțeam epuizată!

Și acum îmi amintesc teama pe care am trăit-o în acele clipe, când băiatul s-a întors cu fața și am sesizat că îl confundasem, iar eu țineam în mână portofelul lui, ca un hoț tâmpit.

Ați confundat vreodată pe cineva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *