Mă întorc în timp zâmbind și-mi amintesc cum a fost prima oară când mi-am aplicat henna pe păr.
Așa cum v-am povestit în prima parte despre salvarea din natură, henna, nu știam mare lucru despre cum trebuie sa fie consistența finală a hennei, cum să obții culoare dorită și nici pe departe nu știam cum se aplică.
Henna la început de drum alături cu mine
Îmi cumpărasem prima punguță de Henna indigo. Fiind exact dupa episodul cu alergia, ocolisem mărcile care susțineau ca poți sta doar 30 de minute pentru că mi-era teamă să nu conțină substanțe periculoase pentru mine. Peste tot scria că trebuie să stai între 3 și 5 ore după ce aplici henna, pentru a obține culoarea dorită.
Am citit cu mare atenție instrucțiunile și m-am apucat de treabă.
Am fiert apa și m-am apucat de preparat.
- am pus trei sferturi din conținutul pungii de 100 gr de Henna indigo;
- am turnat apa fierbinte peste, încet și amestecând continuu. Retinusem că nu trebuie să ajung la consistența smântânii pentru că după, va curge peste tot, pe față, gât, etc… M-am gândit însă să rămân doar la vopsitul părului. Deci, m-am oprit din amestecat când a devenit, așa cum am mai spus: un nisip ud, un piure consistent. Dar bineînțeles că mai existau zone de praf nedizolvat în borcan (dar am constatat la aplicare 🙂 ) Mirosul este de plante ude, nederanjant pentru mine. Oricum mă pregătisem olfactiv în urma forumurilor citite;
- am lăsat puțin preparatul să se liniștească, că-l amestecasem mult prea rău. L-am lăsat puțin, neștiind încă tehnica de omogenizare ce implică „dospitul”, cum îi spus eu acum. Practic e ca și grișul când faci găluști. Pui puțin și mai stai o lecuță, si mai pui puțin dacă vrei mai gros pentru că el se umflă. Așa și henna, își eliberează din pigment, dar și absoarbe lichidul și îți cere să mai adaugi;
Aplicarea hennei a fost cea mai spumoasă etapă.
Am început să o aplic ca pe o vopsea normală, dar țeapăăă. 🙂 Nu poate fi întinsă ca și vopseaua normală, pentru că se ia pe pensulă, dacă te întorci în același loc și insiști. A durat peste o oră, cu lacrimi și suspine.
Mi-am pus 1 cască de duș peste părul vopsit și am crezut că una îmi ajunge, dar în timp am dedus că 2 sunt perfecte, iar peste, un prosop pe care l-am sacrificat doar pentru vopsitul cu henna (că nu se mai ia culoarea la spălat, niciodată)
Și am început așteptarea. Între timp mi-a curs pe tâmple, pe frunte. 🙂 Fotografii care s-au chinuit să surprindă figuri tribale de-a lungul timpului, în anumite ipostaze, ar fi fost invidioși că nu m-au cunoscut în acele momente.
Am stat 4 ore, după care am început clătitul cu apă, nu în gură, ci pe păr. 🙂
Cu răbdare, am clătit timp de 25 de minute și nu am spălat cu șampon, așa cum citisem, ca să nu iau henna de pe păr.
Când am termint uscatul părului aveam mânuțele negre. Nu a contat însă, pentru că mă interesa culoarea finală de pe păr. Era, așa, râsul-plânsul: „o aromă” de culoare gri închis pe toate zonele cu păr alb, dar ÎN REST: NEGRUUU. Negru, ca pana corbului. Nu-mi colorase, ci doar îmi estompase puțin, zonele albe. 🙁 după zeci de ore. 🙁 . Și era mat, fără strălucire.
A doua zi, fără să-mi dau seama, m-am îmbrăcat cu cămașă alba și am plecat la birou, iar la mijlocul zilei mi-am prins părul pentru că devenise o cămașă gri, nespalată, splendidă pentru servici.
În timp, asa cum v-am spus in episodul 1 despre henna, am învățat cum să procesez produsul pentru a avea o vopsire optimă cu henna, pentru părul meu ce are multe fire albe.
Pașii erau următorii:
- Pregătirea produsului de pus pe păr = 30 de minute
- am înlocuit apa fierbinte pentru preparat henna cu cafea fierbinte, după ce încercasem și cu ceai negru, dar nu am fost mulțumită;
- am ajuns la o consistența bună o vopselei preparate pentru a nu-mi curge sau pentru a nu avea bucăți de henna nedizolvată în vas;
- cafeaua o făceam fără zahăr 🙂 și o lăsam puțin la decantat sau o strecuram ca să nu torn și zaț în pulberea de henna. 🙂 ;
- într-un borcan amestecam 35% henna roșie și 75% henna negru;
- turnam încet cafeaua fierbinte până reușeam să omogenizez. Greu, ce-i drept, dar reușeam. Consistența trebuia să fie ca o balegă de cal – verde. Sau, să spunem mai frumos, ca un piure foarte consistent, doar că nu era cremoasă, deloc. Este zgrumțuroasă, ca un nisip ud.
- Preparatul stă acoperit 1 oră pentru eliberare pigment.
- Părul spălat și uscat = 15 minute
- Aplicarea am reușit să o duc la nivelul desăvârșirii 🙂 și curătenia din jur la fel 🙂 =25-30 de minute.
Când întinzi henna pe păr trebuie să iei vârtos din preparat si să pui: stânga, dreapta, dar să NU te întorci unde ai dat deja că o iei de pe păr. Cantitatea de preparat pe care îl iei pe pensulă trebuie să fie o cantitate sănătoasă. Și aplici: stânga, dreapta și încă o dată de la frunte spre spate pe șuvita respectivă și tot așa până termini tot părul de vopsit (oricum consumi și multă energie, alcool, șervețele etc…)
- Așteptarea de 4-5 ore am cuplat-o cu diverse activități casnice sau de relaxare;
- După clătitul cu apă am introdus o o scurtă șamponare, astfel încât părul arăta la final: frumos și strălucitor și nu se mai lua atât de rău pe mâini sau pe haine = 25 de minute;
Și nu-mi mai cădea părul așa cum se întâmpla atunci când mă vopseam cu produse chimice. Henna regenerează și hrănește părul. Există și henna neutră (ca și culoare) și se aplică doar pentru regenerarea părului.
Cu Henna se pot vopsi și femeile însărcinate. Sper să vă ajute aceste informații.
Spor la vopsit cu henna și multă răbdare!
Voi prin ce episoade asemănătoare ați trecut?
Sursa foto: Pexels